Mediu
timpul se sparge gales in mii de cristale;
sorb lacrimi de roua din al vietii potir.
din scorburi de suflet, ies la iveala taine,
naframa noptii cade si ceru`i de zephir.
cu inima ascult surde batai de clopot
in umbra durerii se sting incet sperante.
in ape, visele ucise se unduie cu ropot
prezentul etern mi te`alunga din brate.
virtutea suprema-iubirea, zace uitata`ntr`un colt
praf gingas de stele ii e putreda crusta
lumea se`agita zilnic, bob de nisip sub bolti;
invoca nepasarea... nedumerit`amaraciunea gusta
001499
0