Poezie
Burlăcie
1 min lectură·
Mediu
se-nroșesc în holde macii
și se înmulțesc burlacii
timpul trece, greu apasă
burlăcia mi-e mireasă
zboară fluturi spre lumină
fetele de dor suspină
trece luna peste mare,
trece-un gând de-nsurătoare
parc-aud \"o, sole mio\"
de la gând îmi iau adio
zboară roiuri de albine
zboară gândul de la mine
zi plăcută, ceai de mentă,
dragostea e tot absentă
s-a-nserat, trecut de șapte,
vin idei, sunt pus pe fapte
cântă vesel greierașul,
ies să cercetez orașul
bate vântul pe coline,
văd o fată-ncet cum vine
timpu-i mort, natura-i mută,
se apropie, mă salută,
văd lumini în departare,
inima îmi bate tare
e frumos, vrăjeală multă,
eu vorbesc, ea ma ascultă
îi declar, crezând că-i bine:
\"m-am îndrăgostit de tine\"
sare-n baltă brusc un pește
ea tresare, se gandește
stele-apar de nu știu unde,
ea oftează și-mi răspunde
oarecum nedumerită:
\"dragule, sunt logodită\"
asta mi-este dat și mie
să mă-ntorc la burlăcie
032.962
0

amical