Ghicitoare

1 min lectură·28 octombrie 2009

Mediu

Floricică, floricea

Asta-i ghicitoarea mea:

Ce trece prin fața ta

Nici de vrei ... nu-l poți vedea?

Nu se-ascunde, nu-ți zâmbește

Se strecoară ca un pește.

Vrei să-l ți mereu cu tine

Chiar deși nu-ți face bine:

Ba te schimbă, te măsoară

Dar nu te trage pe sfoară.

Toți il vreau, il pomenesc

Și mereu il prețuiesc,

Costă scump, să-l pierzi pe drum

Și dispare ca un scrum.

L-am primit cu toți cadou

Și-l ținem de bibelou,

Ești nervos de nu-l mai ai

Și la nimeni nu il dai.

P.S.:

Nu regreți că l-ai pierdut

Dacă ai stat și-ai petrecut,

Cu ai tăi prieteni și amici

Pe care-i cunoști de mici.

Indiciu:

Hai odată ... spune cine

Stă pe loc și umblă bine

Il avem cu toți in casă

Uneori ne stă pe masă

Ba e mare, ba e mic

Bate-ntr-una tic, tic, tic.

TIMPUL schimbă florile câmpului, dar nu poate schimba frumusețea ta !

001.997

Remus Gabriel Dunca. “Ghicitoare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/remus-gabriel-dunca/poezie/13912430/ghicitoare

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.