Poezie

Clopotul din visul meu

1 min lectură·23 mai 2008

Mediu

m-a trezit

când parfumul trupului tău

mi-a mângaiat sufletul

ca adierea brizei de seară.

Cine ești

și de ce prezența ta mă înfioară?

Privesc cum te îndepărtezi

și nu știu cum sa te opresc,

sufletul meu strigă și te imploră,

însă speranțele mele se înăbușesc

în clocotul dorințelor

care se izbesc

ca valurile de proră

și mi-e teamă

că vei deveni himeră

că n-o să te mai întâlnesc

în oceanul de suflete și stele

prin care pribegesc

însoțit doar de gândurile

și dorurile mele.

Aș vrea să alerg

să te opresc,

dar nu găsesc cuvintele

cu care să-ți vorbesc,

aș vrea să alerg

să mă așez în fața ta,

dar n-am curajul

și simt că înnebunesc.

Mă consolez totuși cu gândul

că de mi-ai fost sortită

îmi vei ieși din nou în drum

și inima mea, acum, neliniștită

se va îmbăta pe veci

cu al tău parfum.

001.294

REMUS BRAD. “Clopotul din visul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/remus-brad/poezie/1784346/clopotul-din-visul-meu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.