Poezie

Poate să spună cineva că nu o merit?

1 min lectură·17 mai 2008

Mediu

Numele meu

s-a rătăcit în vâltoarea vieții

în timp ce căutam ca orice argonaut\"lâna de aur\".

Sufletul meu

purtat de vântul sorții,

s-a încâlcit fără să vrea,

ca un ciulin,

în părul lung și despletit al unei fete

ce m-a fermecat la primul meu festin,

iar Norocul mi-a fost furat de un hoț

pe cînd străbăteam cărarea aglomerată

a zilei de ieri

încercând să deslușesc urmele pașilor

ale celor care au reușit să escaladeze desculți Everestul.

Din prea multă dragoste pentru ceilalți,

mi-am rupt inima în bucăți, ca pe o prăjitură

și am dăruit-o sperând să aduc bucurie:

o bucățică ție, una lui, una ei și alta oricui.