Poezie

Scînteiere

1 min lectură·9 septembrie 2010

Mediu

Fluturi de gheață roiesc peste întinderi grizonate;

lumina se descompune în culorile curcubeului când le atinge aripile

și retina înregistrează fenomenul ca un aparat fotografic;

fulgere neuronale pe cerul cenușiu

devorează abisul cunoașterii și umplu golurile din memorie;

elasticitatea timpului și spațiului domină mecanismul universului,

mișcarea este circumstanțială și depinde de factori imprevizibili;

doar gândul poate să atingă starea apriorică,

momentul când Creatorul s-a hotărât să-și înfăptuiască visul în 6 zile;

exuberanța iluziilor recidivează cu fiecare clipă în care rațiunea o sesizează;

măreția vieții poate fi evaluată

doar prin comparație cu întunericul care îi urmează,

triumfă numai relativitatea proceselor

și descompunerea în particule a tot ce reprezintă un întreg;

suntem aici și totuși nu știm unde ne aflăm,

presupunem că existăm pentru că existența nu are o definiție,

ea reprezintă ceea ce simțim.

002.579

REMUS BRAD. “Scînteiere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/remus-brad/poezie/13952946/scinteiere

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.