Spinul și petala.

extraordinar de frumos, un text bun, cursiv. idei interesante
ultimile patru rînduri, ar putea alcătui singure o poezie...stau neclintite, nici vîntul n-are cum să le despartă
de remarcat:
,,Furtunile vin și trec,
zilele urmate de nopți se scurg încetișor,
însă spinul și petala împreună clipele-și petrec,
neștiind și nesimțind ce este acela dor.\'\'
textul ,,e inconjurat de spini\'\', mirosul florii îi este sufletul...
succes și inspirație

Povestea florii cu gingașele-i petale și spini ,o poveste a iubirii neîmplinite ...chiar dacă \"destinul le ține prinse-ntr-o singură legătură\",doar spinul știe care-i rostul adânc al viețuirii în acest înveliș ,floarea fiind încarcerată în ambiguitatea rolului său .... conviețuind plat(în ciuda furtunilor existențiale) și parcă într-o inconștiență a existenței simțirilor despre doi: \"Furtunile vin și trec,însă spinul și petala împreună clipele-și petrec,neștiind și nesimțind ce este acela dor.\"
Maturul și preaîncercatul spin aduce soluția conștientizării profunde a trăirilor nerostite : „să îngropăm trecutul și tot ce ne doare” ca pe o repunere în matca destinului , aflată încă sub semnul incertitudinii „și să rugăm destinul să ne așeze pentru totdeauna pe aceeași floare?”
Minunată pledoarie a contrariilor care vor să împlinească întregul....de data asta într-un act aflat sub semnul reevaluării destinului implacabil.

este această poezie plină de delicatețe. Ați dat un \"rol\" pozitiv spinului, ce rar se poate găsi în literatură. De aici pot să trag concluzia, și anume aceea că trandafirul are \"avantajele\" lui, petalele celorlalte flori \"tânjesc\" după \"cineva\", care să le păzească și să le iubească.

Mi-a plăcut foarte mult!