Într-o zi…
am ales un copac
și i-am rupt o petală
apoi am plâns...
și eu....
dar mai mult el...
Într-un minut...
am simțit un fior
ce mi-a cuprins
sufletul încătușat într-o
ramură de
…și palmele dor…
pentru c-au strâns în pumni
prea multe lacrimi…
…și umerii dor…
pentru c-au strâns în brațe
prea multă patimă și desfrâu…
…și pieptul mă doare…
pentru c-a strâns în
Si ingerii plang...
si nu rareori
i-am vazut plangand
de dor...
sau poate de frica?!
dar isi ascund
chipul intre aripi
si zambetul
li se scutura trist
asemeni unui
orfan...
Si
L-am regasit iarasi
pe Dumnezeu...
era acelasi...
doar ca ochii i se
intristasera putin...
si mai imbatranise
cu o zi...
nu mai mult...
statea ascuns
in acelasi loc unde
noi toti il
Ti-e chipul plin de stele
ce-si lauda stralucirea
sub zambetul tau
si se sparg intr-o
lumina suava si calda...
Ti-e inima plina de suflet
si sufletul plin de mine,
alinandu-ti fiecare
N-o sa stiu niciodata
de ce
gandul la tine
ma rascoleste
intr-atat...
si doare...
fara ca tu sa stii asta
vreodata...
fara ca tie sa-ti pese
vreun pic...
catusi de putin...
N-o sa stiu
Te priveam…
cu doi ochi de zăpada
a căror licărire se topea
privindu-ți goliciunea...
Te simțeam...
ca un fior albastru
care mă îmbrățișa
într-un dans de frunze moarte
la sfârșit de
Nu reusesc
sa-mi stapanesc
teama
privindu-te...
...de frica
sa nu-ti ascunzi
zambetul
in palme...
si-apoi sa
te-ascunzi
intr-o alta
culoare...
Nu reusesc
sa-mi
Isi ascundea chipul
sub palmele-i
arse de munca
si pline de tristete
cu degetele
subtiri
rasfirate pe fata...
...ascunzandu-si coapsele
cu o mangaiere
inceata
si timida,
incercand
In inima ta
mi-am sadit aripile
cu care am inceput
sa zbor... din nou...
In ochii tai
s-a nascut marea
iar din suflet
ti-am cules toate
gandurile...
Dorul de tine
se-neaca in
Chiar si atunci cand crezi destul
Traind si numai pentru-o clipa
Incerci din greu sa regasesti
Lumina... ce-a fost candva pierduta
Si simplul fapt ca suferinta
Iti este singura scapare
Nu-ti