Poezie
Poem VIII
[scris pentru Anda]
1 min lectură·
Mediu
Vad urme de pasi
lasate de gandurile mele
pe zapada din suflet...
si corpul doare
de goliciunea singuratatii
si ochii-mi cauta
sa stranga in brate
soarele din chipul tau...
Si primavara cauta
sa se ascunda in inimi
sfasiate de dor,
in care Dumnezeu
si-a exilat ingerii
si toata dragostea de Sine...
Pasesc incet...
sa nu trezesc sarutul
de piatra al vantului
si nici zambetul
ploii din parul tau...
imi ascund aripile
in mine
si-mi arunc inima
sa zboare spre cer...
Ating o soapta...
in care iarna si-a ascuns
fulgii
si toamna si-a ucis
frunzele
si primavara
ne-a luat in brate
pe amandoi...
Si pasii se sting usor
in aceeasi zapada
ce-a nins peste
sufletul meu,
din care Dumnezeu
ti-a zamislit chipul
intr-a saptea zi...
Intr-o zi...
o sa te duc sa-L cunosti
pe Dumnezeu...
doar pentru ca
noaptea de dinainte
vom fi murit
impreuna...
002.044
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Razvan Mitoceanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Razvan Mitoceanu. “Poem VIII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-mitoceanu/poezie/166728/poem-viiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.