Poezie
Necontenit sa ne iubim...
[scris pentru Anda]
1 min lectură·
Mediu
Si totul moare si se naste
La fel, in fiecare zi
Asa cum dragostea renaste
La fel de-usor poate muri
Asa cum inima iti bate
In piept, la fel iubesc si eu
Si fiecare clipa-mi spune
Ca vei veni la pieptul meu
Si inima nu conteneste
Sa bata... stie numai ea
Cat de curat e sentimentul
Sadit doar cu iubirea ta
Si ceea ce numim dorinta
E numai patima si-amor
Si timpul nu mai conteneste
Sa ma tot macine de dor
Doar tu... atat esti de frumoasa
Incat nici lacrimi nu mai am
Sa plang... ca fericirea noastra
Sa dainuie... an dupa an...
Si n-ai sa stii tu niciodata
Ce port in suflet, cat suspin,
Caci timpul nu ma lasa-n pace
Mereu in brate sa te tin
Si florile parca sunt altfel
Si totu-i atat de schimbat
Si nici eu parca nu-s acelasi
Pe care timpul l-a uitat
Si totul vine de la sine
Si ce frumos... cat de sublim
Ar fi ca ieri si azi si maine
Necontenit sa ne iubim...
001.078
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Razvan Mitoceanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 172
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Razvan Mitoceanu. “Necontenit sa ne iubim....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-mitoceanu/poezie/163573/necontenit-sa-ne-iubimComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.