Poezie
Sunt rostirea cuiva către o ureche receptor...
0
1 min lectură·
Mediu
Sunt rostirea cuiva către o ureche receptor,
de o premeditate ascunsă, iată-mă lansat.
Cine-a apăsat butonul devenirii?
Cărui țel îi sunt predestinat?
Unde e ținta, de ea există ?
Unde e rampa ce mi-a dat zbor ?
Ce conține mesajul trimis
prin piciorușul meu de porumbel călător ?
Să-mi conduc trupul, cine m-a învățat,
cu tot pupitrul complicat de codul genetic ?
Deși apăs mult pe dorință,
motorul putinței mi-e limitat ermetic.
Pumn de întrebări în hidrați de carbon,
...ergo sum !deci, cu permis,
sunt drum ce m-adaug la drum
și moartea-mi este drumul interzis.
Dar nu-i țintă aceasta, ci doar trecere,
ce-mi frământă conturul, dându-mi alt chip,
liniștește-te, vămuitorule, mesajul e același,
totul nu-i decât o schumbare de plic.
Apoi alte timbre, ștampila-i la fel,
a celui ce dă la toate aprobare,
sunt rostirea către o ureche receptor,
scris într-un scenariu cu premeditare.
001.384
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan ducan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 144
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan ducan. “Sunt rostirea cuiva către o ureche receptor....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-ducan/poezie/168580/sunt-rostirea-cuiva-catre-o-ureche-receptorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.