Poezie
Dor de Păunescu
1 min lectură·
Mediu
Cerul construit prin cuvintele tale,
La versurile tale se află steaguri albe,
Care sunt și vor fi monumentale,
Și îngerii își lasă scris purele vorbe.
Păunescu a plecat dintre noi - cel iubim,
Îl vrem înapoi, pe eternul Adrian,
O floare dulce mereu ți-o oferim,
Să te vizităm măcar o dată pe an.
Dor de Păunescu, poetul cel dântâi,
El va al doilea, Eminescu de lămâi,
Dor de poet, dor de mireasma lui,
Ce nu va fi uitat cât exista opera lui,
De sus creația va fi păstată secu,
Dar ne este dor de domnul Păunescu.
Toți cu dor în lacrimi vărsând,
Păunescu recităm plângând,
Atât de singur e pământul,
Prin recitare treceam prutul.
( 2011, 30 martie )
002.369
0
