Poezie
Frumoasă-i...!
1 min lectură·
Mediu
Cerul albastru ca ai tăi ochi puri,
Buzele tale îmi sunt mereu alături,
Chipul sculptat de îngerul divin,
Făcut perfect unui om creștin,
Părul e din fire de haină eternă,
Pur și fin de pus bine în vitrină,
Glasul vocei tale de femeie pură,
Care e de mare cultură.
Mâinile ei sunt atât de fine,
Mângâindu-le ca să mă aline,
Unghile-i sunt roșii ca sângele,
Ce fierbe în mine ca toiagele,
Iubirea ce i-o port e foarte vie,
Cu mult amor de preaslăvie,
Fericirea de pe al ei chip,
Cad ca și-un mic nisip.
Mă simt un om de piatră,
Pe lângă femeia-măiastră,
Inima-mi bate pentru ea,
Arătându-mi mereu cărarea,
Știind că o să fie femeia iubită,
De-al meu suflet împodobită,
De amorul cel ți-l port eu ție,
Cu mare acalmie.
( 2010, 21 noiembrie )
001154
0