Poezie
Oda iubirii
1 min lectură·
Mediu
Cerul albastru ca și ochii partenerei mele,
Și norii puri sunt ca al ei păr frumos,
Munții seamănă cu ai ei sâni divini,
Desenați chiar de Dumnezeu
Omul divinității.
Iubirea noastră este unirea inimii,
Ale celor două jumătății,
Una de la mine și una de la tine,
Care formeză iubirea noastră
Ce-i definitivă.
Sunt un proscris în lumea din vechime,
Ca vântul care suflă la ale tale urechi,
Incă te mai aud cum spui că mă iubești,
M-am stins ca o faclie în noaptea
Ca ultima scrisoare.
În cotidianul nostru de fiecare noapte,
Pierdut de dor la colțul de speranță,
Ca iubire ce ți-o port în care…
Te așteptă acum numai Dumnezeul
Iubirii noastre.
Femeia este hrana unui bărbat,
Pentru a-l face un domn manierat,
Ea să fie înaltă ca un tei,
Din grădina Domnului,
Din Rai.
( 2005, 22 martie )
001339
0
