Poezie

Casa părintească

1 min lectură·24 octombrie 2010

Mediu

Anii copilăriei am făgăduit în ea,

Și de frigul iernii ne adăpostea,

E frumoasă ca a mea mamă,

La fel mă ocrotește cu mare seamă.

Timpul a trecut și a îmbătrînit,

Odată cu ai mei părinți,

Acest loc va deveni o amintire,

Pline de lacrimi și de bucurie.

Vreme bună și bună vreme,

Casa părintească din basme,

Și ea nu se vinde că-i sfântă,

Deoarece pentru mine-i perfectă.

Vremea rea și reaua vreme,

Pentru casa de poveste,

Cu glasul timpului de vechime,

Cu amintirile din a mea copilărie.

Casa părintească este un memorial,

Din a mea copilărie expusă pe material,

Pusă pe pereții de amintire,

Cu fotografii din a mea copilărie.

( 2010, 23 octombrie )

004.110

Razvan Claudiescu. “Casa părintească.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-claudiescu/poezie/13958237/casa-parinteasca

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.