Poezie
La mormântul Veronicăi Micle
veronica micle
1 min lectură·
Mediu
Stau în genunchi cu fața la mormântului tău sfânt – onorabilă poetă -,
Îți pun un buchet de flori și îți aprind o lumânare cu respect de gazetă,
Admir trandafirii de pe mormântul tău, dar ai fost și tu o floare eminesciană,
Eternă și nemuritoare ca poeziile divine pe care le-ai scris cu dragostea de doamnă.
Datorită lui Eminescu tu ai început de-a naște poezie romantică,
Lucefărul răsare spre mormântul tău sfăntă și angelică,
Scumpă, doamnă Momoți poeziile tale mi-a uns sufletul meu,
Ca mirul bisericesc ca și cum mi-a fost sfințit de Dumnezeu.
Sărut poza – onorabilă și stimabilă dulce poetă – de pe cruce,
În urma lipsei mele de energie de-a spune – venerată pe cruce -,
Eminescu te-a iubit mai mult ca poezia divină cu mare stimă,
Erai sufletul lui pur și inspitația de-a scrie pentru tine cu inimă.
19 septembrie 2010
001.304
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Razvan Claudiescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Razvan Claudiescu. “La mormântul Veronicăi Micle.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-claudiescu/poezie/13954187/la-mormantul-veronicai-micleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.