Proză
Telefonul
2 min lectură·
Mediu
Stam pe fotoliu și mă gândeam…A fi sau a nu fi ?Deodată sună telefonul.
-Alo !
-Bună seara !
-Tu ești Tușa care si-a ucis mătușa ?
(Asta e beat,îmi zic eu)
-Domnule vă rog ...Eu sunt Nuța.Nu cunosc nicio Tușa.
-Duduie,Nuța,te știu.Nuța deținuta.Da da,ți-ai ucis mătusa.
După care închide telefonul.
După zece minute sună altul.
-Ce faci?Te aștept acolo știi tu unde…
-Unde ? intreb eu.
-La hogeag acolo,stii tu…
-Ce zici domne acolo ?Ce hogeag.
-Nu esti tu Maricica,Maricica subțirica ?
-Subțirica da.Maricica nu.
-Ei..nu te face,că mă enervez și știi tu.
Si inchide telefonul.
După 20 de minute,timp in care beam cafeaua,sună altul.
-Neluta ?Ești Neluța ?
Mă gîndesc să intru in joc.
-Da,io sunt.
-Te aștept la restaurant să discutăm de afacerile alea.
Imi zic : Afaceri…nu sună rău.
-Unde ne vedem și la ce oră întreb.
-Acum în fața la Obor.
Mă îmbrac frumos,și pornesc spre Obor.Cine știe ce bărbat bine si cu bani o fi ?
Ajung la Obor.Nimeni.Mă uit mai bine și in dreapta mea văd un bărbat gras,scund și cu chelie. Aoleu !Doar nu e ăsta !!!Vine spre mine.
Zice : Tu ești Veta ?
-Nu.
Pleacă.
Aștept 2 ore pe acel bărbat care se presupunea că avem o afacere serioasă. Se îndreaptă spre mine un travesti.
-Dragă Neluța.Mîine e rîndul tău sa te imbraci travesti.Avem spectacol.
Ce am făcut mai departe ? I-am spus că am mîncarea pe foc și-am plecat.
004
0
