Poezie
Iubire moarta
sept.2000
1 min lectură·
Mediu
Te plang, iubire destinata mortii,
Sunt blestemata sa te pierd mereu.
Un zar neputincios in fata sortii
Ai fost si nu mai esti in drumul meu.
Ocoleai cuvantul si pierdeai esenta,
Din priviri furai zambete si lacrimi.
Ai fost visul meu si mi-ai fost speranta,
Rugaciune-n noapte, un noian de patimi.
Curg pe ape sloiuri de pareri desarte
Simturile toate anulandu-mi iar,
Dusa-i fericirea cu aripi taiate,
Manastire trista, plin de jale-altar.
Iti inchin faclie cu durere-n suflet,
Te cobor in hauri, te-mprastii in vant,
Fara-a ta lumina, sa mai cuget preget,
Ma sfarsesc cu tine, sarmano, in mormant.
012400
0
X