Poezie
vise marginale
borna zero a feeriei
1 min lectură·
Mediu
ora parea nesfarsit de lunga in lenevia sa florala
constuindu-si castele de nisip ars de soare
cu furnici negre prinse in rutina musinoiului-
mici functionari mecanici plini de arcuri suprapuse
pe marginea orei lumina isi sufla uitarea binecuvantata
in visuri de nisip
mai usoare decat evenimentele anoste
ce-mi compun viata marginala
pe undeva,pe marginea de nisip a orei
timpul isi arcuieste spinarea
urmarindu-si minutele cu ochiul mare
si secundele cu ochiul mic
polurile cad inecate pe marginea luminii
cad in petale abstracte
ce se pierd
in suflarea lenesa de lumina
cineva mai asteapta visul acela...
mai aproape de noi e spectacolul culorilor
e zborul de-a valma al fluturilor
e intrarea pe usa inversa a feeriei
iesind din fereastra curcubeului
am ascuns lumina refractata in palma stanga
si cu dreapta am dat la o parte
perdelele ce acopereau formele minunate de eter
mai sus sunt norii aruncati la intamplare
in streasina timpului
marcand borna zero
pentru ingerii ce joaca sotron pe casele imaculate
054091
0
Cum spunea cineva, \'pe marginea orei\'- tale este reminiscenta de lectura sau germene care creste odata cu sufletul.
\"Pe urma ne vedeam din ce in ce mai des.
Eu stateam la o margine-a orei,
tu - la cealalta,
ca doua toarte de amfora.\" [Nichita]
Daca as mai avea ceva de \'carcotit\', este ca repeti lumina prea mult, se subintelege:
\'ce se pierd
in suflarea lenesa de lumina\'
Altfel, sunt imagini sublime, eterice in poezia ta. \'Iesind din fereastra curcubeului\', iti prind o stea, de \'streasina timpului\', \'pentru ingerii ce joaca sotron pe casele imaculate\'.