Poezie

zambetul unui copil

1 min lectură·28 octombrie 2003

Mediu

doar zîmbetul unui copil

a mai smuls piatra din tăria sa,

care a simțit că o trec ape

că devine,

în munte,

matcă hohotitoare

prăvălind rîuri fierbinți,

margine a înțelepciunii

pustnicului

în ochii lui Dumnezeu

046.597

Despre aceasta lucrare

Autor: Radu Ovnicu
Tip: Poezie
Cuvinte: 35
Citire: 1 min
Versuri: 10
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Radu Ovnicu. “zambetul unui copil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radu-ovnicu/poezie/54229/zambetul-unui-copil

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată

MP Monica Mihaela Pop✓28 oct. 2003

\"doar zâmbetul unui copil
mai poate rupe fulgerele în fâșii de soare
poate sparge ziduri groase de întuneric.
doar zâmbetul unui copil
știe să deschidă ferestre în suflet,
să înalțe curcubeie acolo unde nu sunt ploi.\"

Hai să rămânem cu toții copii!

MP Mihaela Plesa✓28 oct. 2003

Stii ca dupa ce am citit poezia l0-am vazut pe el, zambetul, era ca o felie de pepene rosu, cu urme de dinti. te cred si eu ca si pe piatra au trecut-o apele, cum spui tu!

EB Eugenia Buzatu✓28 oct. 2003

mi se pare ca e un text nereusit. ideea e ok dar...cum adica \"a mai smuls piatra din taria sa, /care a simtit ca o trec ape\"? pe cine adica? pe tarie? pe piatra?
\"matca hohotitoare\" e un fel de izvor al rasului? sau de ce \"hohotitoare\"?!
si cine e \"margine a intelepciunii...\"? piatra? taria? matca hohotitoare?

ai texte mai bune...mult mai bune

RO Radu Ovnicu✓28 oct. 2003

multumesc pentru comentarii si aprecieri
pt Eugenia.. cred ca ai dreptate, e putin confuz.. in fine, e vorba de piatra..
in ce priveste a doua obiectie, hototul nu trebuie sa fie neaparat de ras, dimpotriva, dar probabil ca, inca o data, ai dreptate.. textul e atat de ermetic, incat poate fi socotit prost