Stând la masă ca un muribund,
Aștept acea sclipire a dimineții,
A vieții tainice ce urmează.
Aș plăti, orice preț pentru parfumul tău,
Dar timpul nu așteaptă și nu iartă.
Mă gândesc la tine cum
Întristată de moarte îmi este inima,
Iar cuvintele ajung de neînțeles la tine.
Din pasăre măiastră ai devenit o umbră,
Iar gândurile bâjbâie căutând a ta iubire,
Privesc în zare și încerc să nu-ți
Valurile bat împotriva timpului pierdut
Ca un regret apăsător ce luminează în întuneric
Ca trei boboci ce se plimbă pe apa fără de sfârșit.
Privesc în jur și aud speranța
ce strigă după mine ca un
RI