Poezie
Toamna in ochii tai
1 min lectură·
Mediu
Ti-e frica si tremuri
Iar norii cenusii ranjesc parca...
Cerul este insa singur.
Stinge lumanarile!
De-atata plans ti-a putrezit si usa...
Inca ti-e frig?
Da, nici eu nu stiam
ca apa este-atat de umeda.
Poti zambi din nou,
sunt doar o straina, nu te cunosc...
Picaturi de ploaie reci si umede
cad cenusii din cer.
Razele de soarelui palid
iti incalzesc mainile atat de reci.
Apa si lumina...
Intuneric plin de picaturi reci...
Pe coala alba de hartie,
Printre frunzele uscate
Zaresc toamna din ochii tai...
014063
0
Chipul
Ion Mircea
Stinge. Am sa stau asa, pe intuneric.
De-atata plans mi-a putrezit si usa.
Cu ochii inca buni invat tacerea,
Si orbii-nvata limbi straine.
Gazul lenticular al unor batalii navale
deasupra mlastinii secat si fisurate aparent
precum pupila. Dumnezeu
cu pamatuful soarelui in mana
sapuneste noaptea un obraz al mortii.
Si vom incredinta luminii infatisarea lumii
spre a-i pastra secretul.
Apoi mi-au jupuit si chipul
Si-au pietruit cu el pamantul.
Stinge. Am sa stau asa, pe intuneric.