Poezie

De sus

1 min lectură·16 august 2009

Mediu

Asurzitoare răcnete...mă fac să tresar în somn...

O voce cunoscută-mi sună-n timpane...sunt eu...

Mă văd de undeva de sus...ghemuit cum dorm...

Aș vrea să-mi recapăt trupul...momentan e greu...

Mi-e silă că va trebui să revin unde deja sunt...

Și-ncerc să alerg...dar nu pot, fiindcă plutesc...

Am să mai zăbovesc puțin pân-am să cobor pe pământ...

Iar când am s-o fac...am să refuz să trăiesc...

Timpul s-a oprit și totuși viața se scurge firesc...

Adulmec mirosul rânced de moarte ce mă-nconjoară...

Si nici în al 12-lea ceas n-am să dau inapoi si zâmbesc...

Pregatit să mor...si nu pentru ultima oară...

00658

r.c.. “De sus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/r-c/poezie/13901863/de-sus

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.