I-ati tu apa din pamanturi
ce sunt goale si sunt sterpe,
Ia-ti tu viata si din moarte,
Si din chin, si din durere.
Ia-ti tu glasul din ecouri
Ce strabat ai zilei zori ;
Zori inchise,
\" La marginea apei, oglindindu.se intr-un ochi de apa
O frunza de stejar coboara lin
Manata fiind de adierea lina a unui vant linistit.
Cercuri concentrice apar pe suprafata stravezie a
Azi te vad zburand spre stele,
Te inalti pe-aripi de vant,
Dar eu stau tot jos, plangand,
Dup-a tale soapte dulci.
Stau plangand ca n-am pe nimeni
Sa m-asculte, sa m-ajute.
Lacrima-mi
Inconjurat de gunoaie sunt,
Si-ncerc sa ma scap.
Ma ridic in picioare
Si strig cat ma tine :
\"Nu-mi pasa de tine,
Vreau sa visez ! \"
Intr-o realitate hidoasa,
Nu-i loc de visat.
O fi
In lacrimi se scurge si doru-mi amar,
Ma doare si glasul cand strig ajutor;
Tot sufletu-mi se-nfioara.
.
Tot doruri si plans, si iar lacrimi grele !
Iubirea mea azi, e rece ca
Degeaba imi ceri sa-ti mai privesc ochii,
Nu mai vreau !
Degeaba imi spui ca iti pasa !
Nu te cred !
In zadar mai speri sa imi revin !
Nu sunt deloc pe un drum rau !
Te.am vazut !
Nu
Capitolul I
\"Pasind descult pe o strada plina de cioburi, micul Raiz, plangea tinandu-si in palme chipul murdar de cenusa.
Parintii lui erau saraci, traind la marginea orasului Karlskor,