Poezie
Din înalt
1 min lectură·
Mediu
Iubita mea cu două cozi jumate într-o figură destrămată
Te-am zărit și ieri pe stradă și m-am mirat căci erai moartă.
Mergeai atît de leganat cu corpul tău plutind peste ape
Și nu puteam decît să cred că eu sînt mort sau tu ești moartă.
Ne-am înțeles atît de bine din priviri străfulgerate într-o clipă
Și-am început ca să plutim ca doua lebede pe apă.
În zbor ne-am ridicat apoi zpre zările departe și am uitat că
Amîndoi sîntem doar doi copii pe străzile din oras deșarte.
Dar nu ne-am mai coborît din înalt căci ne-a plăcut depărtarea
De străzile pustii și numai acolo am simțit din adevăr
Savoarea vieții nici eu și nici tu nu ești moartă.
001.454
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- qasman
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
qasman. “Din înalt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/qasman/poezie/166429/din-inaltComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
