Poezie
teatru
1 min lectură·
Mediu
incerci sa ma adormi tu iarna
cind urmeaza sa cada peste noi
zapada verii din lumini descompuse
cind stii c-am plecat
sa ma alatur tirziului ieri.
alearga femei dezgolite de taina
ivita din sinul vesnicului azi
pe scena ridicata in chip de altar.
domnite curate se preschimba in miere
tac corurile adormite
cind ele si-arata nurii pe scena
regizorul beat de aplauze
isi smulge parul din cap.
actori comuni oameni decorul
ce va-nconjoara e-o scena
din viata voastra marunta
prin care au patruns cu un sfredel
maestrii actori in strafunduri de suflet
ce in gesturi largi declama o tragedie
pe care-am trait-o din plin
si-ncearca prin tipate ragusite
s-o inchege ca-ntr-un destin.
in algoritmi de viata noua
inteleg a valsului vreme
stau linga timp si totusi nu-nteleg
aceasta teama...
de suflete largi de pareri adormite
de viata traita aiurea...
001.602
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- qasman
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
qasman. “teatru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/qasman/poezie/114034/teatruComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.