Bal cu oameni și greieri

Grija de piața cu oameni e tristă și apasă de la începuturi Aleargă neanturi și umbre peste greieri și sună aleanul din goruni fără zestre Trestia e moale cînd se leagană Lîngă copacul nestins Albastrul de sus e la fel cu același de jos Te uită și vezi chiar dacă nu sînt ferestre Femeia cu coapse de vită e din ce în ce Mai aproape de șarpele cu ochii vii Gîndul cuprins în miazănoapte E la fel cu altul venit din apus Se amestecă la balul de pretutindeni și de nicăieri Viu de ferestre aproape ascultă vîntul șuierînd prin trestie și prin gorun Piața de carne e plină de viermi Aleanul e doar o urare de vreme Strigă-te omule și o să te auzi...