In continuare

Eu pot sa scriu ceva usor e foarte bine Stafiile vii ale intimplatorilor Domni Sint cu mine si joaca in panteonul facut de voi Ce e aceasta imagine despre case unde poetul E mort ce vrei sa spui e imaginea ta daca esti Arhitectura e o nemernicie in care privesti Cu ura amici e vinul ce ne face suspecti Nu inteleg aceasta uimire cum se zbate In nouri uraganele ce ne cuprind sint Inteligenta al saselea simt nu poti Sa prinzi in plasele tale gindirea Poetului viu ce traieste deplin Numai in vin e aceasta secunda Amaraciune de luna inundata De triluri barbare la fel cu unirea Intre pietre si suflet ce unica soarta Cade la fel cu putreziciunea literaturii Sistemele psihanalitice mor odata cu gindul La immensele fiinte ce ne au in grija Purtarile lor deopotriva sint trecut Judecata de azi e foarte fizica si aproappe Departe insa sta sarpele nestins ce ne cunoaste Limitele absolutului nu sint aici. Si asta poate continua oricum…