toti stam in aceeasi casa

stau in aceeasi casa cu nietzsche si kant vad aceeasi lumina a zorilor cu zola si voltaire citesc aceeasi poezie cu bacovia eminescu rimbaud si baudelaire. ascult aceeasi trista tristete zi de zi si an dupa an cu marquez si vallejo cint acelasi cintec pentru iubita mea eliza cu beethoven si sfirsesc prin a asculta. calauze ce trec sufletul dincolo de el si il inunda de apele fluviului lethe in care ma scald si dupa care ramin doar spume ca-n urma botticelienei venus cind iese din ape. vrajitori ai coardelor noastre vocale cu limba de clopot si urechea de gheata arunca-n sufletele supusilor lor o teama o frica de viata. parasiti copiii mei necunoscutul leviathan cum spune acelasi prieten de la inceput Bacovia.