Pușcă Ioan Gabriel

Scartaie toate oazele De-atâta greutate Crescuta in asezarile cerului. Genunchii sălciilor plâng Pe sub rădăcinile Duhurilor Duhnind a alcool Si a tigari de foi, Ieftine, cumpărate

Carteziana Eu sunt ca vulturul Care-si repede cerul Răsucit, spre prada. Sau sunt surâsul Semănat de vânt In ochiul dimineții. Eu sunt sărutul orb Al lupului flamând, Înfipt in

Pe umeri se simte amiros de-a plânge Când vulpile focului imi gâdilă talpa Când ochiul se sparge in cioburi de sânge Si alții trudesc , croindu-ne groapa. Puterea culesului adie-n aval Cu

Este ora 12:50,cand incep aceasta cronica si inca nu sunt edificat asupra a ceea ce este real si ceea ce este iluzoriu din sesiunea de \"discutii literare si mai putin literare despre (ne)razboi si

va rog sa incetati aceasta joaca de-a hotii si vardistii pe planeta! mai bine la un vin de busuioaca sa ne iubim cand cerul ne provoaca si nu cand ne pandeste vreo luneta. noi refuzam sa mai

Daca noaptea nu ar avea sfarsit, S-ar prelinge prin noi, Preschimbandu-se-n vise, Cu aripi de visini albastri. Un sarut inmugurit Intre doua hotare asimetrice.. Daca noaptea nu ar avea

ma hartuiesti marunt amplificand ispita cu priviri rapide, dense si irevocabile... * intr-o imagine arhetipala, pe sub sfarcuri de piatra gustam ritualic din ecoul sunetelor

cand orice stanca de pe munte ne stie dupa sange frati... dati dezlegare lupilor sa cante de Stanci,de sange,de Carpati... dati Lupilor ce e al lor de drept, lasati-i ca sa urle-nfricosat si-i

Priviri torentiale, incitate de perspectiva unei victime facile... Priviri explozive de un baroc multicolor si mereu, mereu invers, ca o pirueta scurta (diferenta dintre sarba si vals).

Sa ne ascundem intr-o arca, de curcubee umede si reci, printre culori sa innotam de parca am fi,nu oameni ci...poteci! Satui de-atatea falii temporale sa ne-ngropam in stele ,fara teama, si

citesc Nichita si parca Lumea toarce la gandul ceasului dintai, unde Cuvantul -abia iesit din carapace!- dormea cu Fericirea capatai.. * de-as citi Nichita-n fiecare zi, atarnat de coaja unui

Asculta cum miroase... toamna! Priveste-i zambetul in ochi! Asculta cum da vantul iama printre copaci,ca un deochi... * nu te lasa de jocuri prins.. Asculta cum ...miroase toamna... priveste

naravul durerii imi cere sa nu uit tristetea ce fi-va o nunta sau poate-o-nviere la care tradeaza...coliva... * un clopot se spala pe gene cu aer de moarte in criza si durerea -cu gesturi

Saruta-mi diminetile apuse cu fosnetele zambetului tau ce stau ,pe undeva,ascunse prin buzunarele lui Dumnezeu... * Saruta-mi gandurile reci si sangele inrourat de maci! * Saruta-ma si-apoi

in argint de oglinzi convexe,complexe, eu cad,tu ma prinzi.. si ma scuturi in zori asternut,nedurut, mursecat de fiori... * si cand te lepezi de Cer, dilema eterna cu reguli de

Deceniul,sta-ntre doua clipe.. un Veac e doua jumatati de clipa! Mileniul,insusi,cu a lui aripe va fi un sfert din cea mai grea risipa: din prima -ca si cea din urma!- miscare

Zapada-n cer,in drum si pe conace -Zapada este elementul Meu!- Ma simt Omat si-Omatu-i DUMNEZEU... *** Ma cern voios din primul cer acoperit c-o plapuma de ger si dupa Crivat ma topesc de

pe fruntea mea se sprijina bordura Lumii... si in fiecare zi o varuiesc cu lacrimi.. * sufletul meu deschis este rigola prin care se scurge,zi de zi, noroiul sentimentelor voastre... * si

bat..clopote si toaca bate, pe tample de biserici sfaramate, bat clopote si vantul bate, printre metanii deocheate... bat ochii negatiti in poarta si cainii bat spre luna coapta... bat verile

trei flacai si trei smincele prin trei picaturi de mierle, sapte ace,trei cojoace, sapte lupi la poloboace, noua ceruri pan\'la sfinti, trei sunt Ielele fierbinti, noua luni la closca-n

crucea se-ascunde sub falnicul scut.... si o port langa piept ,ca pe floare, ma leg s-o slujesc,dar drumul e scurt si ingerul bun ma trage pe sfoara.. * ce grea este crucea...-ce mare!- abia o

bogatiile din toamna se strecoara prin canea. ca-ntr-un joc inc-o petala strange samburii de nea. impletind dorinte grele, pruncii stau lipiti de geamuri, codrii zornaie de stele, caii se