amurg însorit
căzut peste etern
însângerat de atâtea dureri
într-un cristal cu atâtea culori
gânduri ce lovesc amarnic
un abis de aer poluat
condus din multime
ating cu o floare uscată
o
ultimul pas lovit
de camera albastra,
mărgărit si minciună,
cămin și mizerie
pământ, contrast și culoare
amintiri găsite pe margini de râpe
șiroaie de lemn adunate
se sting,
se
atingând clapele pianului
pline de insecte care
îmi distrug puținele clipe
fericire...
coarda ce vibra
se stinse...
amor, amor
trandafir cristalin
sclipind într-o vanitate
de venin
pasiune și noroi
am căzut...
muzică făcută pentru bani
cuvinte puse pe maldare de struguri
aiurelă...
zeci de sunete ma duc
într-un abis al abstractului
greutate...
acasă tristețe
nu
clipe plictise de amurg
ajung intr-o oarecare
miscare...
duse ajung și vin
pleacă si revin
păcat au plecat
nu mai vin...
ma regăsesc fără sa vin
plec rămâm vin iarăși, stau
sunt
azi am prăjit ceapă
printre șine te caut
mâine o să iau masa-n oraș
visez la o lume pierdută în urma trenului
noyhing`s gonna change my love for you
te iubesc ca-n prima zi
noapte bună!
PM