cu ochii inchisi se-nchina paiata
acum are piele si tot, sufletul gol:
doar cap si namol...
departe de toti se arunca si zace
de-ar avea inima, nu s-ar intoarce;
nici pace, razboi, indoiala o
Curățenie de primavară
Șoapte,
În căutare de urechi
Ce orbesc uitate-n sunet,
S-au pornit să-mi spună
Că trebuie să fac,
In casă, curat.
Și-am pus
Masa pe scaun
Și scaunul pe
Mi-am făcut programare
La scaun,
Patul era ocupat.
Și-am așteptat,
Pe jos, două clipe
Îndeajuns, m-a uitat.
Dureri de cap
Mă trag de mânecă,
Ele nu știu;
Nu vreau să zac!
Și-ncep,
uite-mi dreptatea, de-o parte si de alta
a mainilor ce-mi inconjoara gatul.
sughit, sughit, nu ma pot opri...
si ea, frumoasa-mi, din celalalt capat
imi sopteste printre stropii de
si ochii vii poarta torte.
ei aduc mortul taras prin tarana,
si nu se mai termina strigatul!
doua stane de piatra ma-ngana;
iar el,
stapan peste vaile plangerii,
se-ntoarce sa zbiere: nu
P