Geniul
geniul nu doarme,geniul nu minte geniul nu cântă,geniul doar simte geniul clădește o lume prin noi geniul îngroapă o lume-n noroi o lume de piatră ar vrea ca să schimbe o lume ce pare în veci
Abis
plutind între lumi paralele căutând un suflet de stăpânit e pusă mereu numai pe rele de nu ești atent sufletul ți l-a răpit pe pământul moale ea te-a trântit și aproape de tine a tot
Durerea
simte durerea din sufletul meu și spune-mi de poți trăi cum trăiesc eu o raza de soare ce cade mereu și-n urmă-i rămâne abisul cel greu un suflet de înger ce cade din cer pamantul va plânge
Vis prefacut in scrum
tot ce a fost cândva bine pentru amândoi acum a devenit un chin pentru noi doi clipele frumoase și mângâierile dintre noi s-au șters,toate au fost îngropate în noroi o mare de lacrimi am
Ce ai facut
ce mi-ai făcut de nu pot să te uit mi-ai dat să gust al tău dulce venin și-l simt acum prin vene ca un spin imi arde trupul și mă omoara-ncet o clipa doar și mi-ai luat inima ai sfărâmat-o
Colaps
privesc spre cerul întins în căutare de speranță un nor purtat de vânt acoperă o rază speranța și cu raza nu vor să mai apară vestesc întregul haos ce parcă vrea să-nceapă din tot ce a fost
Iubirea
tristețe,fericire,ură sau iubire toate au rămas sentimente inutile iubirea e un înger plin de puritate? sau poate un demon ce apare peste noapte te prinde in brațe si te zăpăcește mai are
