Poezie
Culmea
1 min lectură·
Mediu
Am înțeles că am îmbătrânit
Văzându-mi corpul fleșcăit;
Iar ridurile îmi spuneau
Că altădată pe acolo nu treceau.
Uitându-mă-n oglindă am văzut
Un chip ce nu îmi era cunoscut,
Cu ochi lăsați și pleoape grele
Care odată erau pline de ele.
Și colțurile gurii s-au lăsat
Și-acuma sunt într-un etern oftat,
Iar, suple-odată, fesele acum
Se îndreptau în jos, spre drum.
Tot minunându-mă de ce-am descoperit
Nu puteam să-mi iau ochii din privit
Și culmea e că sufletu-mi era
La fel de liniștit și tot iubea...
001.031
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Prigoana Nadia-Cosmina. “Culmea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/prigoana-nadia-cosmina/poezie/14133087/culmeaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.