Poezie
O inimă rănită
1 min lectură·
Mediu
E liniște nici pulsul nu-mi mai bate
E liniște și moartea-mi spune frate.
S-a scurs din mine sucul vieții
Și totul s-a ascuns în albul ceții.
N-a mai rămas nimica viu
În inimă e un continuu pustiu.
Și-n dragoste deja eu nu mai cred,
Căci numai timpul eu mi-l pierd.
Și ploaia a devenit ca focul,
Unde-a trecut, a nimicit ea totul.
Nici aerul nu mai e o scăpare;
O viață!, azi îți dau uitare.
E liniște caci totul a murit,
E liniște totul deja s-a risipit,
Și viața azi m-a părăsit,
Căci m-a uitat... ceea ce am iubit.
023.143
0
Îmi place poezia ta și am câteva sugestii. Poti să le iei în considerare sau nu. :)
In loc de \"În inimă e un continuu pustiu.\" ai putea sa spui: \"Inima mi-e tărâm pustiu.\".
\"ma părăsit/ma uitat\" trebuie scrise cu cratima: \"m-a părăsit\".
Spor la scris în continuare!