Poezii

În fiecare zi De un infinit de ori Și copacii mor Așteptând în rând ca la tăiere În a omului onor Sacrificați pentru o clipă de plăcere. Ne mișcăm, trezim, visăm Fără ca-n

Mijiţi în sânge-moarte Ca două clipe împreunate Două timpuri îngemănate Eu și tu alergând sub marea Căutându-ne amarul Vieții-n doi de a nu mai fi. Când te-am văzut O clipă

Din ochii negrii Îmbălsămați, Purtând pecetea Însetată, Tot prezentu-i o visare A tristei mele amintiri. Trezește-te din viața aceasta Etern coșmar al cărui suflet O, tu om Născut din

Ascultă-ţi sunetul inimii Cum bate, Cum trece, Cum revine, Suntem clipe de nisip în Noianul lacrimilor Celor nenăscuţi Celor decăzuţi Celor fără speranţă De-a trăi sub umbra

În fiecare zi De un infinit de ori Și copacii mor Așteptând în rând ca la tăiere În a omului onor Sacrificați pentru o clipă de plăcere. Ne mișcăm, trezim, visăm Fără ca-n viață să

Cristalină raza Noaptea se arată Þurțuri de gheață. Din genuni, prin râuri de tristețe M-am trezit legat pe viață Încremenit într-un extaz De Pământul pieritor Efemere

Lumină tristă În mijlocul apei Un ochi se arată Pământul plânge Singur în mulțimea Plină de eroi Albastrul iernii Pasărea înecată Sub luntre cântând

În fiecare zi De un infinit de ori Și copacii mor Așteptând în rând ca la tăiere În a omului onor Sacrificați pentru o clipă de plăcere. Ne mișcăm,

EXT – ECTOR Și strigară marinarii Când văzură Cer închis în noapte adâncă În zadar se străduiră Barca vieții s-o salveze Murim și o să murim de-a pururea în aste ape întunecate Dar