Poezii

coautori:andro calllin mae Ne privea cerul, Când iubeam acelși simplu dor Cu ochi încercănați de timpul nor Priveam și noi supuși acestei treceri Simțeam fugind de noi această

în gândurile tale să arunc singurătatea-mi într-un colț de uitare... pe tâmple s-ascund câteva vise bizare s-alunece simplu peste visele tale... în ochi să-ți desenez un mic

sunt suparat pe viata...nu mai astept si nu mai vreau nimic din toate cele ce exista, le vreau pe cele ce nu sunt acum si-n veci doresc eternul absolut ce nu exista macar o clipa de-as putea

iluzia unui vis nebun..demult pierdut.. revine acum in pacea mea tacuta si toti cei care in trecut greseam numindu-i \"oameni\" ma striga din a timpului uitare.. cu fete reci,cu ochii in care

picaturi si lacrimi ude c-um zimbet amar pe fata mea trec ma saruta cu-ale lui crengi un copac eu ii raspund cu-aceeasi uitare mereu si vintul imi mingie mintea un nor tacut ma-ntreaba: ce

strain fata de toti si toate.. nevrind a te cunoaste insuti... traind pentru a trai.. visind la imposibilul etern... un calator tacut pe drumul vietii.... nu spui nimic..nu faci nimic... esti