Poezie

Dialog

1 min lectură·7 iunie 2013

Mediu

Redă-mi, din magia de-o clipă, non-sensul,

Și spune-mi, te rog, hai,

Încă o dată,

Că-i încă acolo iubirea și versul,

Și gândul impudic,

Și noaptea uitată.

Adună, din șoapte, parfumul de-o viață

Și-l suflă deasupra angoaselor mele;

Redă-le speranță,

Te-aștept. Cu plăcere,

Primesc iar în suflet culoare și miere

Fac loc de iluzii,

Te țes printre ele,

Și-ți caut iar luna

Prin praful de stele.

Răspuns tulburat de frisoane...

Þi-e vântul potrivnic,

De-adii în bataia de briză sărată?

Căci marea, din fire, învolburată

Se-alină sub valul cuvintelor tale

Mocnește-nspumată, cu tainele sale,

Iar țărmul de aur, mormânt de mistere,

Se-ascunde, cu sarea-i, sub voal de tăcere.

002.025

Popa Viviana. “Dialog.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/popa-viviana-0022120/poezie/14031011/dialog

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.