Zbor,
simțind aripile cum cresc
și știu că sunt un dar ceresc.
Zbor
de-asupra negrului pământ
și mă întrec cu Zeul Vânt.
Zbor
privind spre infinitul cer
și toate gandurile-mi
Viața e o continuă speranță
formată din prea multe speranțe mici
legate între ele cu lacrimi.
Viața e o eternă durere mută,
și surdă și oarbă,
o durere atroce, nefirească,
cu care deja te-ai
Tăcerea urlă, tăcerea se zbate,
Tăcerea-i în toți, tăcerea-i în toate,
Tăcerea ce țipă în mine mă doare
Și-ncepe să plângă cu lacrimi amare.
Obrajii mi-i ard picături de gheață,
Tăcerea-mi