Inert, prin corpul meu de nitrogen,
Lent,vag, natura imi revine...
Pragmatism, sarcasm, resentimente fine,
Atrase de un murmur criogen:
\"Inspira...expira...
Gandeste...aspira...
Dispera...tra
E dimineața ...
Căci geamurile inghețate ,
Imi șoptesc ușor :
\"Trăiești aceeași dramă...\"
E ora micului dejun
Servit intr-un spital nebun,
In care felul principal
E-un neuron topit pe
Lungile calatorii prin alba noapte
Cu personalul de Brasov \"3807\"
Imi par deodata scurte , acceptabile ,
Pipaindu-ti degetele adorabile ...
Da ! Recunosc ! Sunt dependent de
Cuprins de-un calm infect si rece ,
Indiferent la tot ce se petrece ,
Ti-astept soarta ce te condamna
La un trecut beteag, lipsit de indoiala.
Privindu-ma senin si
Reflexia chipului meu e o umbra
Privind in ciobul din palma
La fel cum fulgi de vor cadea necontenit
Pe umerii ei topiti vor fi doar sub
Suflarea-mi calda.
Ca o furtuna-mi
Intinsi la maxim de propria povara
De-a alterna gandirea si iubirea,
Firescul si necunoscutul,
Tanjiti din cand in cand a va elibera
De infioratorul gand de-a va emancipa.
Sperand a va
Roteste-te de seara pana dimineata, Roteste-te, nu ma baga in seama,
Perfectiunea zgomotului ideal
E cea care te-atrage catre polul ireal.
Asculta-te si nu gandi ca
Iar fulgerele curg spre mine,
Sunt ud si-nlatuit intr-o epava,
Mi-e sete, gandurile-mi ard in palma
Iar tunetele imi soptesc in scarba:
- __________________________________!?
Simt iarasi
Ma uit spre cer si vad doar bezna
Efervescenta,neagra,obsesiva
Stele in plin proces de supernova
Stele cu tendinta imploziva
Iar eu gonesc ultimi fasciculi de lumina
Ce mai patrund doar in
Se sting luminile... - pana de idei.
Deasupra capului se-astern norii grei.
...........................................................
Vin picaturi de ploaie!
Ma autointitulez omul-esec!
Din pacate-o sa fiu totdeauna corect,
Masochist -cu principii, ateu si direct,
\"Daunez grav societatii\" - scrie sus pe prospect.
Nu e nevoie sa dati dovada de
Privind prin fereastra, te feresti
De cei cu probleme reale.
Nu din complex ,
Dar ai ramane perplex.
Zi de zi traiesc drame sau vicii,
Indiferent de pozitii , principii,
O aventura sub
Inert, prin corpul meu de nitrogen,
Lent,vag, natura imi revine...
Pragmatism, sarcasm, resentimente fine,
Atrase de un murmur criogen:
\"Inspira...expira...
Gandeste...aspira...
Dispera...tra
Tic-tac,tic-tac,
Ies din casa fara pic de trac
Tic-tac,tic-tac,
Fugi de langa mine am sa devin un drac.
Bum-bum, bang-bang, acum pot sa mor
Fulgere, tunet, curg dintr-un nor,
Ahhh! Dati-mi o
Pastel de-oglinzi ratacitoare
In lumea-mi rece si provocatoare,
Dispari in universul tau plin de culoare
Dispari, ai sa-mi provoci un soc - grandoare!
Poem amorf neinspirat si mut,
Ce
[ In disperarea mea nebuna am relatat un simplu fapt:
Ca lumea de afara... e un ,,mic\" rahat.
Si de ar fi sa ma trezesc intr-un cosmar ce ma consuma,
As realiza ca sunt incatusat,
Dar nu de
au trecut doar cativa ani,
de atunci , de aici , de \"noi\",
de degete inodate , de pasi de acelasi fel ,
grabiti , intortocheati si catre nicaieri...
si totusi , nimic din ce-am iubit
PM