Poezie
Absolutul
El, muritorului sa-i dai absolutul/ Raiul din rai!
1 min lectură·
Mediu
Brațele îmbrățișau
Cu harul de a iubi
Născuta, nenăscuta
Fantasmă de zi,
Fantasmă de noapte.
Creatură a perfecțiunii,
Fără chip
Ce mi-ai furat așteptarea!
Sunt aici, ești acolo
Și oare să aștept pt un noi?
Printre gratile de lumină,
Printre gratile de noapte
Un albastru diafan crin am strecurat
Cu care tu să-ți desmierzi din catifelatul roșu
Vânăta piele a mâinii subțirică.
Nu-mi spune cine ești!
Lasă-mi misterul să moară în mine
De nerăbdarea clipei de cunoaștere, necunoaștere
Fantasma de zi, noapte
Sub rochii de regină.
Te văd frumoasă și tristă
Ducându-te tot spre departe
Hai, întinde-mi mâna!
Să plecăm împreună
În diafanele celeste.
Eu să rup părticica noastră de rai,
Tu să o umplii de fantasmagorie
Voi fantasme născute din fantasma mea
El, muritorului să-i dai absolutul,
Raiul din rai!
003064
0