Poezie
Pastel plastic
1 min lectură·
Mediu
Picaturi cerebrate,
cu vinisoare de verde aprins,
infipte in memoria frunzelor
de eucalipt,
forma micsorata a catorva luni planetare.
Iti apropii palmele
ravasind aerul si zdrobind radacinile,
cele cu vinisoare de un verde aprins,
crescute in manunchiurile netezirii tale,
iti afunzi capul
in dimineata clara ca si constiinta
unui vanzator de oglinzi,
racorindu-te.
Petale sugrumate,
de-a latul trotuarului sticlos,
subtiri si rotunjite la colturi,
nepastrandu-si coloritul pana la capat,
rasucindu-se,
precum obiectele invizibile,
manjite si incorsetate,
bocind credinta si supunere,
de-a lungul trotuarului de sticla
in cautarea axei definitorii,
mobila si inchisa,
ca si constiinta
unui vanzator de oglinzi
transcendental.
Marele bucium,
de curand infiltrat in sunete,
comparat de unii trecatori,
cu usile flamande de deschideri,
cateva intervale inexacte
ale geometriei spatiului inert,
unde aripile orataniilor
ingheata periodic
pierzand din viteza bilelor de sticla
lovite de un zid pasaresc,
frenetic,
ca un fluierat plastic.
001.904
0