Ti-am furat inima

Am cules o parte din stele in zambetul tau ,

erau vanturi posace si vuiet pe mari ,

de gelozie , si luna striga cu mai mult

de-o vesnicie in camera mea ,

ti-am ascuns inima si timpul plangea

ca nu ti-o va mai putea fura

si-si abandona secundele in ploaia grea ,

acolo , departe am asezat-o dincolo de moarte

pe soclu inalt , ca sa-i fie cald

sa nu-i ajunga la mijloc nici patimile ,

nici atingerile din pietrele zilei ,

i-am prins funda alba

sa-i fie degraba

iubirea-ntetita la foc

si lungi primaverile .

O parte din ramurile cerului

se desfacura in noapte

si-mi soptira incet ,

in ritm de balet

sa-ti dau inapoi inima

si sa-ti fur gandurile ,

amare ca pietrele .

Dupa milenii de judecata ,

cu mintea topita in soapta

renasc la tine in poarta

cu doua inimi fara pata

insa nu mai stiu

care e inima mea si care a ta ...

Comentarii (3)