Poezie
tremur
1 min lectură·
Mediu
de cate ori te privesc tremur
tremură liniile spațiului într-o
spirală din lebede
fug către mine acolo tu ești
ceea ce vrea sa știu că m-atinge
nu-ți cer nimic mă privești
iar eu tremur împins intre nud
și duios ca și cum întreaga lume
de voci sau vise din nori
s-ar plimba prin inima mea
despletită din tine acum
iubita mea preafrumoasă
nu te ating tu doar ești
cascadă vibrand
eternul din fire țesute prin inima mea
răsfirată migală și amplu
precum ecoul acela demult
dintr-un gong ce ne arde și-acum
iubirea-mpletindu-ne viu
într-o uimire înceată...
tremur dar sunt
freamăt din tine crescut
sau sărut
nu mai știu
de sunt doar o himeră
să scriu cuvânt ce-mi pulsează
în inimă viu
din lacrima ta fericire
004
0