Poezie
inima
1 min lectură·
Mediu
mi-a mai ramas inima dupa
taierea din tine
nisipul ce ma hranea
e-acum praf in vant
si nu cunosc sortirea
pironita din cuvant
ma hranesc cu bucati de mine
dar nu mai plang
ca-n trecut la vederea lumii-n opinci
atat mai am sa duc la capat
inima cu rimele ei tacute,
am invelit-o-n pulbere ramasa
la plecarea alba din tine
si am ascuns-o in tainitele
tesatorilor de vise
din care si Dumnezeu
bea nasterea lumii
acolo cand voi ajunge imi voi da
inima-napoi sa nu mai stiu
gustul ciresilor din ploi
nici zgura vopsita-n durere
cu care copilul mancare cere
nici floare calcata de tanc
nici plansul pestilor din banc
nici amarul din tine
cand m-ai lasat sa plec in lume
poate asa voi fi iar ce eram
inima nu e decat dimineata
in care ingerii se trezesc
ciopliti in rime
si penduland in lifturile
dintre ei si Dumnezeu
cu viteza nasterii noastre
de aceea ea bate
la portile sale
in ritmul sarutului
dintre cer si pamant
tic-tac tic-tac tic-tac
001.613
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- pop romeo
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 170
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 38
- Actualizat
Cum sa citezi
pop romeo. “inima.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pop-romeo/poezie/133810/inimaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.