Poezie
Nesiguranta pentru infinit
1 min lectură·
Mediu
Succes de gheata,ganduri poposind idilic
de-a lungul unui astru vietuind departe,
de-a lungul timpului ce viata a cuprins
si infinitul nesfarsitului proteic...
Inima susura in ceturi de
nedefiniri bizare
a nesfarsitului
ce nu-nceteaza seva sa-si arunce-n ea
ca o visare.
Din departari mai striga
negrait dorinta
si va tipa mereu pe-a simtului comoara,
se-aduna respiratii de vioara.
Dar infinitul nu asteapta
sunete de ceara,
un astru s-a sadit in ceturile lui,
dar mai ales a noastre,
si-acum se sting mereu alti astri,
gandurile cui?
Pe fila rara din starile albastre
va fi,sau nu vom sti
vreodata ca mai este?
o alta poarta infinitului zidire,
vom aduna din nou priviri celeste?
sau timpul plange-va din gol in amintire...?
Au inceput sa planga norii
si rosturile-si pierd mereu visarea...
va fi,sau nu vom sti ca este
nemarginirea altui curcubeu ca zarea...?
001.403
0