Poezie
Spovedanie
1 min lectură·
Mediu
da, am păcătuit
cu gândul, cu trăirea
cu mintea, cu simițirea
cu sufletu'-am râvnit
am închis ochii și-am visat la tine
și te-am cuprins de mii de ori în mine
și te-am închipuit un prinț călare
venit să mă răpești dintr-o rea visare
și mi-am întins spre tine-mbrățișarea
cea interzisă, dar atât de dulce
icoană ți-am facut înfățișarea
doar simpla-ți existență emoție-mi aduce
da, am păcătuit
mărturisesc fără a regreta
și-un milion de iaduri
în viața de apoi de-aș ști c-ar fi
râvnind neîncetat la tine
tot aș păcătui
00868
0