La fereastra toamnei
La fereastra toamnei Lacrimile picură ploaie Chip de copil cu năsuc aburind. Codoașca de frunze Te înghite pe –ndelete Uneori tristețea îi rămâne în gât.
Nu-i așa
Nu-i așa că și ție ți se face frig de mine când vara apune și stelele cad în pâlcuri de păsări ? Nu-i așa că uneori zâmbești a plâns când toamna răsare și perele hoinăresc pe dealuri
Cioburi
Când noaptea se sparge în cioburi de zi , tălpile mele aleargă nebune de ducă hohotind de gâdilatul pietrelor. Trupul își gonește tălpile , alunecă și nebun de ducă se rostogolește în plină
Fără titlu
Eu nu te văd , îți simt doar depărtarea. Dar știu bine că ești aici dincolo de flori ,dincolo de iarbă , dincolo de dor. Aproape de glasul meu , dacă te-aș chema. Dar n-am să te chem . Am să
Portret de bărbat
Bărbatul pe care îl iubesc este copac albastru surprins în grădina casei mele, este iarbă cu muguri de floare,este soare verde mirosind a toamnă. Bărbatul pe care îl iubesc este munte coborâtor de
Se face iubire
Târziu ,în noapte, mâinile tale par arcade de cer furate de stele. Târziu,în noapte, buzele tale se nasc din scoicile furate de nisip. Târziu,în noapte, chipul tău adoarme din
Oleacă
Oleacă de soare, Oleacă de stele, Cercei și inele Cu zumzet în ele. Oleacă de dor, Oleacă de zor, Și-oleacă de cer Și-un pic de mister. Oleacă de noi, Oleacă de doi, Cuvinte
Autoportret
Eu nu sunt eu… Sunt aceasta care râde când eu plâng. Eu nu sunt eu… Sunt aceasta care iubește când eu urăsc. Eu nu sunt eu… Sunt aceasta care se înalță când eu mă prăbușesc. Iar ,tu
De neînțeles
Sărutul s-a spart de podea frânturi de amurg răvășite ... Îmbrățișarea s-a ciocnit de timp asteroid decuplat de univers... Dorința s-a poticnit de tine flămândă de neînțeles.
