Poezie
Confidențial
1 min lectură·
Mediu
Omul e o ființă regretabilă.
O resursă inepuizabilă de întrebări fără răspunsuri.
Dumnezeu pesemne că era foarte plictisit când l-a creat pe om.
Mai mult decât plictisit, era deprimat.
Stătea așa, pe gânduri, și, deodată, i-a venit ideea să aibă o idee.
Nefastă, pe alocuri.
După chipul și asemanarea sa? Să fim serioși, cât mai putem.
Care chip? Dacă nu ni se arată, de ce l-am crede?
Care asemanare? Dacă suntem atât de diferiți, de ce nu l-am provoca?
Existăm, suferim, ne bucurăm, plângem, iubim, inventăm sisteme filozofice, vomităm, punem bani la bănci, cântăm, ezităm - toate fără nici un motiv.
Și, mai ales, fără nici o speranță.
Regret că exist si încerc să îmi alung în fiecare noapte disperarea.
M-ai înșelat, Doamne, și n-ai avut nici un motiv.
Presupunerea mea e că m-ai înșelat cu mine.
022.103
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Philip Antim
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Philip Antim. “Confidențial.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/philip-antim/poezie/211441/confidentialComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ININIrina Nechit✓Plictiseala poate fi învinsă prin diferite mijloace. Sper că nu scrii poezie doar din plictiseală, ci din prea plinul suferinței, e nevoie însă și de lecturi, sper că și poezie.ro este o sursă de lectură. Cu stimă, eu.
0
PA
Plictiseala e, paradoxal, o formă de armonie. Când sinele se regăsește în sine. O formă primară, primordială, de a uita de big-bang. Și de întrebarile care i-au urmat.
0