Poezie
In cautarea copilariei
1 min lectură·
Mediu
Copilarie, tu, cu scancete de portelan
Cu glas umil de violina...
Ma parasesti acum prea timpuriu.
Nu vrei in poala ta sa ma mai tii
Ma parasesti...
De ce sub aripile tale vii
nu vrei putin ..
putin de tot
sa ma mai tii?
Pe drumul ce tu l-ai ales
eu nu sunt demn sa trec...
De ce dintr-un copil
tu vrei sa faci un OM?
De ce?
Copilarie, draga mea
De ce nu mai ramai putin?
Sa-mi spui povesti..
Sa cred in zane
De zmei sa ma feresti...
De ce?
Copilarie, fiinta de neinteles
Prin orice vai tu te vei perinda...
Cand voi muri,
de fapt,
eu voi pleca
in cautarea ta.
Fiinta cu zumzet cristalin,
Copilarie...draga mea.
023.179
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petrus Gheorghe
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Petrus Gheorghe. “In cautarea copilariei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrus-gheorghe/poezie/131535/in-cautarea-copilarieiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PGmultumescpentru cuvintele \"putine\" dar eficiente.nu stiu daca e neaparat curaj de a aborda acest subiect, ci cred ca uitam uneori de propria noastra persoana.si atunci apar regretele.cred ca nu trebuie sa existe un timp anume in care sa ne simtim copii.oricand putem face asta.totul e sa nu ne ingropam in cotidian. e pacat
cele bune si te mai astept
cele bune si te mai astept
0
Te felicit pentru versurile minunate si pentru curajul (inspirat) de a aborda acest subiect.
Copilarie,
Care-mi umpli existenta
Tu nu m-ai parasit nicicand
Caci ti-am simtit mereu prezenta
In suflet, inima si gand.